O echipă de IT-iști din Sibiu a dezvoltat o aplicație pentru gestionarea obiectivelor de patrimoniu. „Vrem să digitalizăm România”

Șase aplicații menite să digitalizeze instituțiile publice din România au fost lansate în luna decembrie. Este vorba despre aplicații rezultate din ultimele două ediții „Challenge Accepted Hackathon”, eveniment anual organizat de Școala Informală de IT și finanțat de InnovX-BCR. Una dintre aceste aplicații poartă numele City Inventory și a fost creată de o echipă de IT-iști din Sibiu, sprijiniți de alți colegi din România. Am vorbit despre această aplicație cu Cătălin Mihacea, Manager Proiect Școala Informală de IT și mentor al Școlii informale de IT din Sibiu, cu Viorel Bota, mentorul echipei, și cu Alexandra Hampău, Front End Developer.
Aplicația City Inventory își propune să rezolve problemele de localizare și gestionare a patrimoniului în timp real. Obiectivele sunt incluse în format vizual, localizate pe o hartă interactivă, care să ofere informații în timp real cu privire la starea acestora. Provocarea a venit pentru echipă din partea Consiliului Județean Timișoara.
„Am început să lucrăm la aplicație în cadrul evenimentului Challenge Accepted Hackathon, în iunie. Au fost două zile intense, iar provocarea a fost primită de la Consiliul Județean din Timișoara. Se dorea crearea unei aplicații care să vină în întâmpinarea nevoii de comunicare a cetățenilor cu instituțiile publice. Reprezentanții Consiliului Județean își doreau o platformă care să permită cetățenilor să identifice și să sesizeze eventualele probleme care pot apărea la clădirile de patrimoniu din administrarea instituției. Trebuia să existe posibilitatea de a localiza pe hartă obiectivele, posibilitatea de a încărca imagini cu privire la sesizări și nevoia de a fi disponibilă atât pe tablete sau telefoane, cât și pe calculatoare ”, povestește Viorel Bota.
Cum funcționează aplicația
O echipă de peste zece persoane a conceput City Inventory. Pe lângă specialiștii din Sibiu, au participat și IT-iști din Iași, Cluj, București sau din Alba. Prima versiune a aplicației a fost creată în cele două zile de competiție, iar de atunci s-a lucrat continuu pentru a o a duce la cele mai bune condiții de utilizare.
„Aplicația vine în sprijinul nevoilor cetățenilor. Concret, eu, cetățean, merg pe stradă, sesizez o problemă, pot face o poză, o pot trimite celor de la Consiliul Județean care la rândul lor trimit sesizarea departamentului care o poate rezolva. În baza aplicației, sesizarea se trimite spre departamentul de care aparține, în acest caz, departamentul responsabil cu obiectivele de patrimoniu, iar ei vor soluționa problema”, explică Alexandra Hampău.
Aplicația poate fi implementată în fiecare județ din țară
Toate provocările care vin în cadrul competiției Hackathon sunt date de instituții publice din România. Aceste aplicații pot fi implementate însă în oricare dintre județele din țară, în orice instituție publică care dorește acest lucru.
„Orice instituție care își dorește să facă management la harta obiectivelor de patrimoniu are posibilitatea să folosească această aplicație. Cazurile acestea concrete pot să fie extinse mai departe. Competiția începe printr-o provocare pe care o aduc autoritățile publice și continuă prin implementarea proiectelor în cadrul instituțiilor care își doresc. City Inventory, VIRO, aplicația care permite utilizatorilor să identifice obiectivele turistice dintr-o anumită regiune sau Ranger Helper, aplicație prin care se pot gestiona eficient abonamentele de vânătoare și permisele de pescuit, ele pot fi implementate în orice județ se dorește, dacă instituțiile consideră că este necesară o astfel de inițiativă”, mai explică Cătălin Mihacea.
„Vrem să digitalizăm România”
Atât City Inventory, cât și celelalte aplicații concepute în cadrul competiției au un scop clar, acela de digitaliza România. Conform ultimelor trei rapoarte anuale lansate de Comisia Europeană, România se situează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește serviciile publice accesibile în format digital.
„Practic, asta ne dorim, vrem să digitalizăm România. Digitalizarea este și despre management-ul din spatele aplicației. În momentul în care instituția publică observă că există mai multe sesizări în același punct vizualizabil pe hartă, este clar că își va pune niște semne de întrebare. Acolo vine în esență digitalizarea, de acolo vine puterea cu care poți să o duci mai departe într-o instituție publică, de la interconectarea dintre aplicație și departamentul capabil să rezolve problema, astfel aceste sesizări pot rămâne doar la stadiul de sesizări, fără soluționare. Diferența este că instituțiile ajung la aceste sesizări vizual, prin hartă și deja observă niște puncte de interes. Aici vine puterea aplicației, să integreze acest sistem de ticketing în sistemele interne ale instituțiilor în așa fel încât să poată să vadă la un moment dat niște raportări, niște imagini, unde sunt cele mai multe probleme pentru a face astfel o analiză.”, mai detaliază Cătălin.
Competiția va merge mai departe și anul viitor, tema pentru 2022 fiind „Smart, Sustainable and Healthy Society/Societies”.