Parohia Evanghelică Ruja a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, finalizarea lucrărilor în cadrul proiectului „Lucrări de reparații, conservare și introducere în circuitul turistic la Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate Ruja“, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și implementat de către Parohia Evanghelică Ruja. „Am reușit să implementăm un proiect pe care nu numai noi ni l-am dorit, ci întreaga comunitate (…). Proiectul a început în 2018 și se finalizează la sfârșitul acestei luni. Investiția a vizat creșterea atractivității turistice, prin punerea în valoare și utilizarea durabilă a obiectivului de patrimoniu și introducerea acestuia în circuitul real și virtual. Toate intervențiile au fost făcute în spiritul regulilor restaurării și conservării monumentelor istorice”, a transmis Elena Curcean, din echipa de management care s-a ocupat de implementarea proiectului.

Intervențiile și activitățile desfășurate în cadrul proiectului au vizat, pe de-o parte, lucrări de reabilitare a Ansamblului Bisericii, respectiv a fost reabilitat acoperișul, șarpante și învelitoare, inclusiv ignifugare și tratament antiseptic, tencuieli interioare și exterioare, au fost refăcute pardoselile degradate din lemn, fiind înlocuite cu pardoseli de cărămidă. S-au realizat rostuiri, rețeseri și refaceri de tencuieli pe bază de var. S-au refăcut instalațiile electrice și s-a realizat un iluminat arhitectural, s-a montat un paratrăznet, precum și echipament pentru avertizare în caz de incendiu - transmite echipa de management a proiectului.

Amenajările exterioare au avut în vedere colectarea apelor pluviale. S-au realizat de asemenea și mici intervenții, lucrări de reparații la zidul de incintă - zidărie de piatră, rețeseri și readucerea acestuia la stadiul inițial. 

Digitizarea Bisericii fortificate de la Ruja

Pe de altă parte, recent s-a finalizat și procesul de digitizare a obiectivului de patrimoniu. „Vizitarea monumentului va putea fi realizată și prin intermediul mediului online. În prezent se operaționalizează planul de marketing, ce vizează acțiuni socio-culturale menite să consacre obiectivul de patrimoniu ca centru de atracție turistică și să conducă la creșterea numărului de vizitatori. Estimăm o dublare în fiecare an a numărului de vizitatori, acum fiind înregistrați cca 175 de vizitatori”, arată Elena Curcean.

„Am început cu stângul...”

Procesul de reabilitare s-a ciocnit de anumite probleme birocratice și de cadastru chiar de la început. „Am început cu stângul, ca să spun așa, când în urmă cu câțiva ani am constatat că topometria locului și cadastrul nu băteau cu realitatea. Aveam un număr topo care se închidea direct în ușa bisericii, ceea ce nu s-a prea întâlnit în alte părți. Nu am regretat că au fost probleme, ci am încercat să le rezolvăm. Altă problemă care a dat naștere la controverse este cea legată de turnul clopotniță. Anumiți istorici de artă au comentat că ar fi vorba despre un donjon, cum sunt și la Sibiu vreo 3 de genul acesta, dar arhitectul Bucur a tras concluzia că a fost totuși turn și nu un turn locuință, ca pe vreme nobililor care, în condiții de restriște, se retrăgeau în acest turn cu rol de apărare.

Ne-am izbit de o seamă de finisaje de natură deosebită, inscripții, valori de frescă sau de tencuială pictată mai veche, la care am convenit că e mai bine să o lăsăm în conservare și să nu se facă restaurări acum și din cauza unor chestiuni de ordin financiar, dar și pentru că oglinda unei biserici poate să fie și arătând istoricul ei și nu neapărat prezentul și modernitățile care s-au mai făcut între timp. Mă refeream și la mobilier și la bănci și strane. Ca obiecte de patrimoniu, merită să fie și ele menționate. Pe exterior, ca la toate intervențiile pe care le-am avut la biserici, într-adevăr îndepărtarea apelor de ploaie de la baza clădirii, prin rigole de suprafață sau prin canale care sunt colectate îngropat, în așa fel încât din punct de vedere al esteticii curții să rămână circulația fluentă. Aici s-au găsit soluții bune și chiar pot să spun că aici constructorul a cam ținut cu noi mergând pe ideea să le canalizăm cât mai departe de pereții de bază ai bisericii. Nu numai atât, a găsit și o modalitate care mie mi-a plăcut, în ceea ce privește pavajul de piatră de râu care arată foarte bine, mai ales că pietrele sunt cam la fel de mari“, a declarat Emil Crișan, arhitectul Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România. 

Daniel Herciu, director economic la Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice, a amintit că sumele totale atrase pentru reabilitarea mai multor biserici este de ordinul a circa 20 milioane de euro. „În această rundă de proiecte europene, Biserica Evanghelică a depus documentații pentru 15 proiecte, a reușit să obțină finanțare pentru 13. Din acestea, 6 au fost preluate de Consistoriul Superior, de acestea ocupându-se în mod direct. Celălalte, unde sunt comunități locale mai puternice, se ocupă singure de implementare. S-au încheiat lucrările la 3 din cele 13, urmează în curând Rupea, Cincu, Selistadt, Vulcan, Coldea... E o provocare, valoarea totală este undeva la 20 milioane de euro pe toate proiectele, o sumă foarte mare (...)“, a transmis Daniel Herciu.

Proiectul de la Ruja are o valoare totală de cca 1,394 milioane lei (suma reprezentând valoarea totală a proiectului conform contractului), din care cca 1,314 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă. 

Biserica cetate din Ruja poartă hramul Sfintei Magdalena și a fost construită la începutul secolului al XV-lea, ca biserică sală, cu un corp dreptunghiular și o absidă pentagonală. La începutul secolului al XVI-lea biserica a fost fortificată: pereții de sus au fost prevăzuți cu metereze, corul a fost reamenajat, s-a adăugat și turnul clopotniță din vest, iar în jurul bisericii a fost ridicat un zid de fortificație cu turnuri. În secolul al XIX-lea, zidul de fortificație s-a dărâmat. În prezent în clopotniță, pe lângă celelalte clopote, mai există unul, care datează din anul 1500.